mardi 24 novembre 2009

Christmas don't be late!







cam asa s-ar descrie starea mea de moment. desi vremea in bucuresti seamana acum mai mult a primavara decat a inceput de iarna, eu tot simt ca se apropie Craciunul (sarbatoarea mea preferata), ca dovada, mi-am luat cercei cu braduti verzi si cu acadele din-alea in forma de bastonas si cu fundite siiii...ma bucur asa mult cand vad reclame cu braduti si globuri si zgomote de clopotei si-l mai vad si pe mosul ala grasut cu obrajii rosii de la coca cola (reclamele coca cola de craciun m-au fascinat mereu)... abia astept sa vina vacanta si sa merg acasa si sa fie liniste si cald si sa ma infofolesc intr-un pulover colorat si sa stea catelusa mea la picioarele mele, pe post de botosei pufosi. vreau cadouri, mici, prajituri multe, mancare "di la moldova" si ii vreau pe ai mei, in formula completa, la masa mare, "festiva", din sufragerie. e si aici un fel de "casa", dar acasa ramane acasa...

(stiti cumva cand va ninge? *daydreaming*)

jeudi 5 novembre 2009

diseara mergem la cinema..



dupa cum se poate observa, postez din ce in ce mai rar; asta poate fi un efect al vietii de student. al euforiei si energiei inclinate spre alte activitati, in special din lumea reala, activitati legate de noul meu "statut". dar cand ma uit zilnic la blogul meu si-l vad cat e de pustiu, ca un coridor de spital, ma intristez brusc si imi fac curaj sa scriu. si cand ma aflu prinsa in dreptunghiul asta alb, cedez si prefer sa pun capul pe perna si sa scriu in gand, sa leg visele unele de altele. dar iata ca azi m-am hotarat sa consemnez cate ceva, ca o recenzie a ultimelor saptamani. o sa fie un post (cam lung cred) despre filmele pe care le-am vazut recent, la frumoasele cinematografe bucurestene (unele mai friguroase decat altele).
am mers la cinema in fiecare saptamana. am vazut numai filme romanesti (nu a fost cu intentie, zau asa. sunt eu nationalista, dar nu extremista.): Francesca, Cele ce plutesc, Amintiri din epoca de aur - Partea a doua, si Politist, adjectiv (asta stiu ca-i mai vechi, da' na, la singurul cinema din piatra neamt nu a mai ajuns). nu-s eu cinefila inraita, dar impresii si pareri pot sa am. Francesca este un film cu o imagine foarte buna, cu scene frumoase (datorita luminii sau a locatiilor de filmare), care trateaza un subiect actual: emigrarea romanilor in italia. prea multe injuraturi, prea extreme unele scene - in comparatie cu delicatetea Monicai Barladeanu, care e tare faina! -, prea flagranta prezenta unui microfon pufos in partea superioara intr-una din scene; dar, all in all, imi place ca subiectul nu e tratat patetic sau lacrimogen, ci intr-un mod foarte impartial, ca si cum n-ar fi fost facut de un roman care cunoaste modul jalnic in care romanii sunt tratati acolo. revolta si scarba fata de italieni palesc in fata problemelor infractionale pe care le are tarisoara noastra.
Cele ce plutesc. vazusem afisul mare prin oras si nu mi-a placut, mi-am imaginat ca e un film de fictiune sau asa. dupa aia am aflat ca e romanesc si interesul a crescut. cum nu se fac multe filme romanesti (lung metraje, adica), merita vazut orice apare, chiar daca-ti poate lasa un gust amar. in fine, filmul asta chiar mi-a placut mult. de la sunet (si soundtrackul), LOCATIA (senzationala. nu stiu unde au gasit-o, parca e undeva la capatul lumii), scenariu; "Daca privesti indelung o apa, spune chinezul batran, vei vedea intr-o zi dus la vale trupul dusmanului tau", asta e motto-ul filmului. daca il veti vedea, o sa faceti si legatura. toata mizeria exterioara, precum si mizeria interioara a personajelor, iti dau pur si simplu fiori (o fi fost si de la sala de cinema in care era foarte frig. sau..efectul a fost intentionat provocat? :) ). filmul analizeaza psihologii, fenomene, comportamente, tot felul de relatii dubioase si - ceea ce imi place mie cel mai mult - are intriga multipla si finalul deschis. am evitat sa scriu efectiv despre ce se intampla in film, e un film de stare, care trebuie vazut, nu discutat. (ah, si inca un bonus: ne-au dat un afis cu filmul, cu tot cu calendar pe 2010. hehe)
Amintiri din epoca de aur - Partea a doua. first of all, vreau sa vad neaparat si partea intai; asta e indiciul ca mi-a placut mult colajul de 3 scurt metraje: Vanzatorii de aer, Soferul de gaini si Legenda curcanului zburator. nu stiu unde a gasit Mungiu legendele astea, dar ma bucur ca ni le-a impartasit asa frumos. scurt metrajele astea nu se pot compara cu "4, 3, 2", care trateaza mai dramatic un subiect foarte sensibil, sunt amuzante (cu umor negru, pe ici pe colo) si te face sa privesti altfel realitatea erei comuniste, din punctul de vedere al elevilor de liceu, al muncitorului de la apicola sau al fetei de la tara, sosita in bucuresti. (personal, primul - Vanzatorii de aer) mi-a placut cel mai mult, am ras minute-n sir; de o asa legenda n-am auzit niciodata! e..delicioasa!
Politist, adjectiv. eram ceva de genul ":-??" (stiti voi, ala de pe mess care da din umeri nestiutor si naiv) cand s-a terminat filmul. recunosc, finalul a fost neasteptat, ceea ce nu e un lucru rau. dar parca lipsea ceva, s-a terminat mult prea brusc. la unele scene m-am plictisit, la altele m-am distrat, unele erau cam previzibile. mi s-a parut un subiect cam tras de par, dar cu un substrat destul de generos, care ar mai putea fi valorificat in alte scenarii, mai complexe, cu mai multe personaje, cu actiune mai multa (nu, nu ma refer la pac-pac si sange mult; ma refer la scenele moarte... ok, el mananca ciorba. si il arata cum mananca vreo 3 minute. mai tarziu, mananca tocanita, sau ceva de genu. si mananca iar vreo 3 minute si e incantat. deeeci?). cred ca finalul a facut totul si de acolo am inteles si titlul filmului. scena cu comandantul e cam suprarealista (mi-e greu sa-mi imaginez un comandant punandu-si adjunctii sa caute in dex cuvantul "morala"). dar situatia din politia romaneasca, mai ales in orasele de provincie, nepasarea, trasul de timp, cititul ziarului la serviciu, asteptatul pe la usi, suprasolicitarea, facatura de dosare, gasirea de vinovati pentru inchiderea cazurilor... astea sunt motive interesante pentru un film.

asa ca nu va pot sfatui decat sa vedeti filme romanesti, la CI-NE-MA! (o sa vi se para mai frumoase pe ecran mare, cu tot cu zgarieturi si imperfectiuni). unele le veti uri, altele va vor plictisi, unele va vor incanta, altele va vor distra. dar e pacat sa nu ne cunoastem produsele culturale nationale. iar biletele nu-s scumpe, asa cum ma asteptam. (bine, eu vorbesc din perspectiva studentului, care nu se duce la maaall, draga, sa dea 45 de lei pe belet. :) ne limitam dupa posibilitati.)

p.s.: imi promit mie ca voi incerca sa scriu mai des pe blog. ai inteles, Ioana?