Affichage des articles dont le libellé est copii. Afficher tous les articles
Affichage des articles dont le libellé est copii. Afficher tous les articles

samedi 3 novembre 2012

astăzi mi-e dor de Pitica



:( m-am întristat.

jeudi 25 octobre 2012

dragă mamă,


nu am voce și, deci, nu pot să-ți cânt.
de scris ți-am mai scris, uneori, de 8 martie. momentan sunt răcită și n-am inspirație să-ți scriu frumos, dar las melodia asta minunată să vorbească (cânte) pentru mine. că mi-e dor de tine.

o melodie cântată de o tânără româncă, poate necunoscută pentru mulți. o cheamă Adda, are piese cu versuri mișto. așa mișto că zici că-s scrise de muuult, când oamenii mai gândeau puțin înainte să scoată o melodie. când nu tastau pe laptopuri și numeau asta „muzică”. am zis să-i fac un video simplu, cu o înșiruire de poze cu mame din lumea-ntreagă, pe care nu le cunosc și cărora nu le știu povestea.

o melodie pentru toate mamele. mai înalte sau mai scunde. mai grăsune sau mai firave. cu mai multe sau mai puține riduri. cu alunițe sau fără alunițe. mai guralive sau mai discrete. mai sărace sau mai bogate. mai zâmbitoare sau mai severe. mai cochete sau mai simple. cu pielea mai albă sau mai neagră. dar toate frumoase. pentru că-s mame și, cred eu, ăsta-i unul din cele mai cele lucruri din lume.

o melodie pentru mamele noastre, care vor rămâne mereu tinere și prietenele noastre și ne vor lăsa mereu să le plângem pe umeri. cele mai răbdătoare și de încredere ființe de pe pământ.

deci, mamă (o vedeți în prima poză din video), sper să-ți placă. îți dau link-ul mâine, când ne conversăm pe mess.

jeudi 11 février 2010

copiii si dragostea.

s-a facut o ancheta printre copiii cu varsta intre 4 si 8 ani, cu tema: "ce este dragostea?" am primit un powerpoint cu raspunsurile catorva si m-a emotionat foarte tare. copiii sunt cei mai sinceri oameni, in naivitatea si puritatea lor. iar dragostea pentru ei e ceva absolut normal si simplu, aproape ca niste cereale ce danseaza-n lapticul de dimineata. dragostea-i formata din lucruri simple ce ni se deruleaza ca scurt metrajele prin fata ochilor, zilnic, lucruri ce n-ar trebui sa le uitam niciodata noi, astia mai mari si mai "trecuti prin viata". sa nu mai fugim dupa declaratii pompoase, dupa inimi imense de plus, dupa sarbatori inventate, dupa casatorii fastuoase cu sute de invitati necunoscuti si dupa tot formalismul asta de care devenim dependenti.
ah, si apropo de viziunea copiilor asupra procesului extrem de complex al indragostirii, finul meu, domnisorul Tudor, boboc de clasa intai, mi-a dezvaluit in seara asta ca "nu conteaza aspectul la o fata, conteaza marimea inimii". ce poate fi mai dragut de atat? cu siguranta va fi un adevarat romantic!
iata cateva filosofii si cugetari ale copiilor privind dragostea:

  • "Cand bunica a avut un acces de reumatism de nu se putea apleca sa-si dea cu lac pe unghiile de la picioare, bunicul a facut-o pentru ea, desi si el avea reumatism la maini."(Rebecca, 6 ani)
  • "Cand cineva te iubeste, are un mod deosebit de a-ti spune numele, incat ti-l simti in siguranta in gura lui!" (Billy, 6 ani)
  • "Dragoste e cand mergi la restaurant sa mananci si dai toti cartofii prajiti cuiva fara sa-i ceri nimic in schimb!" (Crissy, 6 ani)
  • "Dragoste e cand faci pe cineva sa zambeasca, chiar daca e obosit!" (Terry, 4 ani)
  • "Dragoste e cand mama ii pregateste cafeaua lui tata si ia o gurita sa vada daca a iesit gustoasa." (Danny, 7 ani)
  • "Dragoste e cand spui unui baiat ca e frumoasa bluza lui si el vine de atunci numai cu bluza aceea". (Noel, 7 ani)
  • "Dragoste e cand catelusul tau iti linge toata fata, desi l-ai lasat singurel toata ziua!" (Mary-Ann, 4 ani)
  • "Dragoste e cand mama-l vede pe tata pe wc si nu i se pare scarbos!" (Mark, 6 ani)
  • "Cand nu iubesti, e interzis sa spui 'te iubesc!', dar cand iubesti, trebuie sa o spui mereu, ca oamenii uita!" (Jessica, 8 ani)

scopul cercetarii a fost de a gasi un copil cu o inteligenta afectiva deosebita. acesta a fost un baietel de 4 ani, al carui vecin batran tocmai isi pierduse sotia. cand l-a vazut pe batran plangand, baietelul s-a dus la el si i s-a urcat pe genunchi. mai tarziu, fiind intrebat despre ce i-a spus batranului: "nimic! pur si simplu l-am ajutat sa planga." fara cuvinte.

iata niste cuvinte spuse de un COPIL despre dragoste care iti induc tocmai starea aia pe care o simti doar atunci cand ai gasit persoana potrivita, alaturi de care sa visezi printre asternuturi moi...

"Cand iubesti, genele tale flutura in sus si-n jos si de sub ele cad stelute!" (Keren, 6 ani)



lundi 21 septembre 2009

o privire cat un basm.



i-as fi facut mult mai multe fotografii, pentru ca mi-a transmis liniste, prin culoarea ochilor, mainile impreunate si sinceritatea gesturilor. participa la slujba dintr-o biserica mica, alaturi de niste maici. cred ca un copil nici nu trebuie sa spuna prea multe cuvinte pentru a te impresiona si pentru a-ti transmite ceva frumos. curatenia sufletului lor se simte, vibreaza in aer intr-o singura intersectie a privirilor. as vrea ca toti copiii din lumea asta sa zambeasca mereu si sa-si traiasca fiecare nazbatie la timpul ei, fara teama, constrangere, griji, cuvinte si ganduri de om mare.
copiii imi dau mereu o stare de bine si mi-au colorat multe zile in care interiorul meu urla ca viata n-are rost. ce n-as da sa fim toti niste benjamin buttoni, ale caror ceasuri sa mearga inapoi si sa ne nastem batrani, sa intinerim si sa gustam din viata in sens invers, ca si cum am arunca, in fiecare an, o alta lumanare de pe tortul aniversar. si sa uitam, pe zi ce trece, cuvintele.
nici macar nu stiu care ii e numele. ar putea fi Ina, Maria, Mara, Ilinca sau chiar Veronica (pentru ca astea-s numele care imi plac mie mult). mi-ar placea sa ma intalnesc cu toti oamenii necunoscuti pe care i-am fotografiat vreodata si sa le dau fotografiile, sa le poarte in portofel sau in buzunare sau sa le trimita prin posta bunicilor, ca pe niste carti postale. nu se stie niciodata. mi-e draga vorba aceea: "ce mica e lumea!".

jeudi 17 septembre 2009

movuliu vesel.







e asa de bine acum. a-ca-sa! cu o stare de liniste si de fericire si de "maine nu ma trezesc la ora 7 sa merg la scoala". si-i bine sa-i vad pe copii iesind de la scoala, obositi si transpirati. si-i bine sa beau trei cafele (facute de mine, in sfarsit) pe zi si sa merg cu mama la cumparat de gogosari-ardei-ciudatenii de prin piete aglomerate si sa ma uit la badea in timp ce mananc cereale goale (cand eram mica, nu aveam voie decat cu lapte!) si sa ma joc cu frumosii mei catei in aer liber si sa ascult Tatiana Stepa, dar sa nu ma intristez. si sa mai citesc cate-o pagina din Apolodor din cand in cand. e asa de bine acum cand cerul inca e senin si inca mi-e cald noaptea, desi am picioarele reci, ca o reptila cu circulatie proasta. si-i bine sa-i bag bunicii ata in ac, pentru ca ea nu mai vede. si sa fur struguri de la vecini si sa-i impart cu un catel cu ochii mari si plangaciosi. si-i bine in pantalonii mei mov in care mai incap vreo doi oameni dar ma simt ca un balon cu aer. si-mi place sa fac cadouri mici, cum ar fi un creion cu o zebra-vacuta-dalmatian-girafa-cu-arc in loc de radiera. si-mi mai place mult sa imi intre vantul sub ie si sa simt inca vara, cum ne face din mana cu o batista alba. si sa desfac plicuri traditionale, primite prin posta. si sa-mi pun cercei cu animalute la urechi! (multumesc, Liliana, ursii polari mi-au racorit dupa-amiaza :) )
e bine acum...

samedi 12 septembre 2009

rânduri mici-mici.



când bate vântul şi
se caţără pe geamuri,
eu mă fac mică-mică
şi mă ascund în şosete flauşate.
camera mea o transform
într-o cutie de bijuterii
şi mănânc magiun cu prune,
ca să-mi apară
copilăria
în amintiri.
şi-o descos şi-o înnod şi mi-o leg
de lobul urechii,
împreună cu păpuşile fără ochi,
cu cearşafurile făcute cort
pe iarba murdară.
atunci puteam să mă ascund
sub asfalt,
să scot limba la vânzătoare,
să desenez pe facturi
şi să fac felicitări de 8 martie.
aş vrea să
lipesc câte o buburuză pe reverul
fiecărui costum de om mare şi
să ajung -cu un pocnit de degete-
tot mai în nord, să văd
marea îngheţată
şi să mă fac iar
mică-mică,
albindu-mi părul cu steluţe
de gheaţă
pescuite direct din marea nordului.
aş vrea să fac paraşute din rochiile
înflorate şi îmbulinate şi movulii
de gospodine uleioase
şi să tot zburăm,
încuiaţi în baloane de săpun.
să fim toţi mici-mici
şi să reinventăm
visele
alfabetul
reţetele de bucătărie
numerele
calendarele
biletele
cărţile
stilourile
poeţii
tabelul lui mendeleev
preţul gigacaloriei
iubirea
strângerile în braţe
valizele
anotimpurile
pliculeţele de ceai
nebunia
copiii
boabele de cafea
nostalgiile
oamenii.
şi să tot împletim, toţi,
o psihologie a oamenilor reci şi singuri
din frunzele culese
de pe trecerea de pietoni mici-mici.



photograph by Kea

dimanche 24 mai 2009

Ana Maria.




"Copilaria este inima tuturor varstelor"



"Copilaria este inima tuturor varstelor"


(Lucian Blaga)


sa fii copil inseamna sa descoperi. intreaga varsta a copilariei se bazeaza pe procesul cautarii, al cautarii unei identitati, al cautarii adevarului si a linistii, al realizarii deosebirii dintre bine si rau, intre corect si incorect. mainile unui copil tind mereu sa atinga, cu un deget, infinitul, siguranta, fericirea. sufletul lui este ca un burete ce atrage cele mai ciudate si noi sentimente si trairi, ce se maturizeaza si se cristalizeaza in caracterul ce si-l formeaza, ce ii va influenta fiecare gest si fiecare actiune.
cand nu ai mai mult de sapte ani, ai impresia ca "vesnicia" s-a nascut nu la sat, cum scria Blaga, ci ca "vesnicia" se naste in fiecare zi, in tine, ca o porti cu tine si ca vei trai cel putin trei vieti, ca personajele din basme. perioada copilariei este asemenea unui arc, iar tu esti sageata din el, pregatita pentru a fi lansata. mainile care tin arcul si care iti controleaza zborul sunt fie ale lui Dumnezeu, fie ale parintilor, fauritorii destinului tau, cei care pun pietrele temeliei "persoanei" demne, responsabile, cu buletin, ce vei deveni peste cativa ani.
copilaria este lansarea in ceata si frigul adolescentei, in grijile si duritatea lumii adultilor, in linistea si seninatatea batranetii. inima care bate mai tare cu fiecare cazatura in genunchi, cu fiecare extemporal sau examen, inima care tresare la starea civila si care se va stinge intr-un corp batran si obosit, dar o inima ce poarta in ea glasul tau gingas de copil, visele si aminitirile de-o viata.









vendredi 1 mai 2009

joia sunt intr-a 10-a,





30.04.2009 - pornind de la o discutie cu cativa colegi, la scoala, in care ne sfatuiam de vom face sau nu curs festiv si ce anume vom spune acolo, am dat o fuga prin amintirile cu ei inca dintr-a 9-a. si am ales fotografiile astea ca amintiri insorite si copilaresti; era o zi de-a 10-a, obisnuita, in care ne plictiseam ingrozitor si asteptam pauzele, ca sa lenevim la soare.. probabil ca se apropia si o vacanta, pentru ca lenea si miserupismul, la scoala, sunt cu atat mai puternice cu cat se apropie o vacanta. mi-e dor de momentele alea pentru ca nu venea niciun bac si nicio despartire. mi-e dor sa mai astept luna iunie, in care profii deja nu mai trec pe la ore sau incheie mediile. mi-e dor sa chiulim si sa facem cheta pentru o apa plata, pentru ca banii i-am dat deja pe tigari. dar o sa ne continuam povestea in Bucuresti (daca va fi sa fie) :)



samedi 1 novembre 2008

amintiri din targul iesilor.













astea se intamplau joia asta (ne vedem joi, ne vedem joi), cand eu si buburuza ne-am hotarat sa infruntam Iasiul cu tot cu Junimea si sa ne ridicam, mandre, diplomele de CAE. (haha, noi suntem de 10!) a fost o zi de vara, foarte insorita, dar cu un vant foarte enervant, cu multe tigari si fara pofta de mancare, cu o pisica flamanda pe o terasa, o zi in care ne-am plimbat, am ras, am cantat melodii siropoase ascultate de vanzatorul de bilete din autogara care statea pe messenger, in care am primit pliante de la cosmote pe care le-am dat mai departe, am socializat cu niste tineri ce ne-au dat imbratisari gratis, am facut "shoppiiing" si, pana la urma, am compus un outfit impreuna, am dat de mancare la porumbei, ne-am iubit cu un urs panda imbracat doar in blugi, iar un baiat dragut si timid ne-a dat doua pliante cu "Noi suntem de 10", noul nostru slogan, pe care l-am lipit de diplome. si am nimerit un sofer pe microbuz care o lua intr-una pe ulei, se certa cu toata lumea (in afara de noi) si nu stia cine-i Petru Rares. una peste alta, a fost o zi frumoasa de toamna, plina de culori si de chipuri cunoscute trecand pe langa mine. ma simt cumva libera cand zboara multi porumbei deasupra mea. imi plac porumbeii, as adopta unul alb.

dimanche 12 octobre 2008

nevinovatie.



o caisa si-un cais
alergau prin paradis
ea nu pealca,
eu nu pelc,
nu de flica, da' ne calca,
eu nu pelc,
nici ea nu pealca...

si-oamenii dintai, buimacii,
le-au facut semne cu macii...



Tudor Gheorghe - Nevinovatie

lundi 4 août 2008

linistea tunetului.






am denumit post-ul asa pentru ca poti gasi linistea in orice. chiar si intr-un tunet sosit pe neasteptate, intr-o zi cu cer mat, albastru orbitor, cu Soare nervos. nu se spune degeaba ca in natura iti reincarci bateriile, asta se aplica perfect in cazul meu. mi-e de ajuns sa vad marea intr-o zi ca sa zambesc sincer sau sa ma simt usoara ca o duminica dimineata, imi ajunge doar sa pasesc de doua ori in nisip ca sa prind putere si sa alerg vesela, mi-e de ajuns sa aud valurile izbindu-se de un dig ca sa ma simt libera, implinita si iubita. marea este cel mai frumos lucru pentru mine. dupa ea, vine padurea. padurea e, pentru mine, o casuta fara acoperis, din lemn, cu scaune mici, de lemn, cu frunze pe post de scrumiera si cu perdele verzi, vaporoase, prin care isi fac loc Soarele si vantul..
a fost o zi asa calda ieri. lumina frumoasa si limpede peste tot.. frunze, chipuri, impreunata cu fum de tigara, copaci, scanduri, hartii de pe jos. aproape ca-mi venea sa plang de fericire si de bucuria simpla, dar imensa, oferita de o banala zi de duminica, de o padure aproape schingiuita de langa oras. ma gandesc serios sa fac o serie de fotografii cu padurea in fiecare anotimp. cu siguranta va iesi ceva inedit, pentru ca micile daruri, ascunse, pe care ar trebui sa le cautam mai des, se gasesc in natura si sunt de-ajuns pentru fiecare dintre noi, daca avem sufletul deschis sa le primim.

dimanche 6 juillet 2008

jeudi 3 juillet 2008