dimanche 29 mars 2009
art sur la glace.
Nathalie Pechalat si Fabian Bourzat, noua mea pereche preferata la sectiunea dans din patinajul artistic. desi rusii le-au luat tuturor fata anul asta, gratia, eleganta si bunul gust frantuzesc (muzica, costume, miscari, trairi) nu pot concura cu nimic... nici macar cu tehnica scolii rusesti.
cred si sustin ca patinajul artistic este cel mai frumos sport din lume, dar ce pacat ca, din toate posturile romanesti, doar tvr2-ul mai transmite ceva, din cand in cand. lasa, mai bine sa ne ocupam de masinile si drogurile lu' mutu, de nevasta lu' chivu, de iahtu nu-stiu-cui sau de jucatorul la ruleta piturca, ca si-asa fotbal nu joaca. (ma intreb de ce toate posturile tv INCA le mai fac atata reclama, cand, s-a vazut si-aseara, habar n-au cu ce se mananca SPORTUL. dar o sa ma rezum la injurat in gand stirile sportive, care concureaza din greu cu otv-ul si antena1 la mondenitati si la prost gust.)
dar ca sa nu inchei pe meleagurile pseudosportive romanesti, asez frumos aici inca un program genial si deosebit, un alt cuplu, tot francez: Pernelle Carron si Matthieu Jos, dansand pe gheata pe muzica lui Edith Piaf..
dimanche 22 mars 2009
i wish i was your favourite girl.





I wish I was your favourite girl,
I wish you thought I was the reason you are in the world.
I wish my smile was your favourite kind of smile...
I wish that without me your heart would break,
I wish that without me you'd be spending the rest of your nights awake...
I wish that without me you couldn't eat,
I wish I was the last thing on your mind before you went to sleep...
samedi 21 mars 2009
iepuri si ursi de mare.

sambata dimineata mood, un zambet cu cearcane, gripat, imbracat in pijamale si cu buburuza-n par. si noua mea prietena bucuresteanca.
s-au implinit doua luni si ceva de cand am promis ca nu ma mai tund pana la bac, dar mi se pare ca imi creste parul atat de greu.
ma pregatesc intens pentru prima sesiune de admitere in aprilie (si deja nu mi se mai pare ciudat, o iau ca pe un fel de olimpiada, ca sa trec mai repede peste emotii);
imi place la nebunie teoria lui Popper despre democratie si stat, dar si despre cunoastere, iar Kant nu mi se mai pare mai ciudat decat Nietzsche; n-as fi crezut vreodata ca o sa mananc atata filosofie pe paine sau alaturi de cafeaua de dimineata/pranz/seara;
am ajuns si pe la bucuresti saptamana trecuta si am facut deja un top 5 cu lucruri pe care le iubesc (din ce am vazut pana acum): 1. Herastrau (!!), 2. Arcul de triumf, 3. Muzeul Satului, 4. Carturesti, 5. metroul (da, frate, imi place metroul, cu toata atmosfera aia de agitatie si de graba inutila); si ma tot intreb de ce se plang atat bucurestenii ca orasul ala inseamna doar trafic, poluare si aglomeratie... eu una m-as plimba prin Herastrau oricand m-as satura de cei din jurul meu. e frumos, liniste, curat, ordonat;
realizez ca e aproape luna aprilie si eu inca nu m-am apucat de invatat pentru bac la romana, da' nu-i panica, sunt altii mai prosti ca mine care au luat (ce metoda stupida si falsa de consolare);
vreau si eu cercel galben cum au cainii in bucuresti!;
de cand n-am mai scris atat de jurnal-roz-cu-fluturasi-galbeni...
imi place statusul profei de literatura universala ("O carte ne cere sa mergem noi la ea. Un ecran cu imagini si tampenii, nu. Este o diferenta dintre a calatori si a sta pe loc. Cartea ne obliga sa calatorim, televiziunea, sa ramanem gura-casca...") si cu ocazia asta va recomand sa cititi Iubiri caraghioase de Milan Kundera, o carte ce m-a facut sa zambesc si sa rad de una singura, pe tren, incat se uitau mosuletii ciudat la mine;
as vrea sa lipesc cate o buburuza la reverul fiecarui om imbracat in costum elegant;
sunt bucuroasa ca a iesit Crin Antonescu presedintele PNL si sunt si mai bucuroasa ca am cu cine vota, in primul an cand votez pentru prezidentiale!
si inchei cu o melodie foarte frumoasa; as juca sotron sau elasticul in timp ce-o ascult, e copilaroasa ca ambalajul pastei de dinti pentru copii.
And I miss you, even when you're around
I'm a black cloud,
Sending lightning to the ground
Throw me a dream please, it's been a dreamless sleep
For such a long time, such a long time
Sing myself awake
Watch the branches break
No one could ever take your place
Wash your face in the lake
You've got a diamond under your skin
And I miss you, even when you're around
I'm a black cloud,
Sending lightning to the ground
Throw me a dream please, it's been a dreamless sleep
For such a long time, such a long time
Sing myself awake
Watch the branches break
No one could ever take your place
Wash your face in the lake
You've got a diamond under your skin
dimanche 8 mars 2009
Ljubomir Chakaloff.
leapsa furata de la ioana dark a lui noe (imi place mult nick`ul asta; unul din blogurile mele preferate)
rules of the game:
ia uite ce mi-a iesit mie. numele formatiei: numele unui matematician bulgar (yeah, ca tot imi place mult matematica), fotografie cu picaturi de ploaie si culori (foarte draguta, de altfel) si ultimele cuvinte dintr-un citat de Marcel Proust. frumos! cred ca ar fi o trupa de jazz/blues, cu influente folclorice bulgaresti, sa zicem. ar fi ceva inedit, oricum, mai ales din cauza numelui trupei. ohoho, imi si inchipuiesc oameni chinuindu-se sa-l pronunte.
mi-a placut joaca asta. mai ales ca e de ziua femeii, caci eu nu vreau sa ma simt inca femeie. prefer sa sarbatoresc de 1 iunie.
rules of the game:
1. go to Wikipedia. Hit “random” or click here. The first random Wikipedia article you get is the name of your band.
2. go to “Random quotations” or click here. The last four or five words of the very last quote of the page is the title of your first album.
3. go to Flickr and click on “explore the last seven days” or click here. The third picture, no matter what it is, will be your album cover.
use Photoshop or similar to put it all together.
ia uite ce mi-a iesit mie. numele formatiei: numele unui matematician bulgar (yeah, ca tot imi place mult matematica), fotografie cu picaturi de ploaie si culori (foarte draguta, de altfel) si ultimele cuvinte dintr-un citat de Marcel Proust. frumos! cred ca ar fi o trupa de jazz/blues, cu influente folclorice bulgaresti, sa zicem. ar fi ceva inedit, oricum, mai ales din cauza numelui trupei. ohoho, imi si inchipuiesc oameni chinuindu-se sa-l pronunte.mi-a placut joaca asta. mai ales ca e de ziua femeii, caci eu nu vreau sa ma simt inca femeie. prefer sa sarbatoresc de 1 iunie.
samedi 7 mars 2009
Mamei



primul meu rai a fost un fel de ou plin de lichide ciudate, o burtă rotunjită, în care mai dădeam cu picioarele din când în când. eram legată de tine printr-un cordon de carne şi sânge, prin care vorbeam, fără niciun cuvânt, prin dureri, zvârcoliri, mişcări ca nişte dansuri haotice. primul meu rai era burta ta, de care se apropiau, probabil, multe persoane, ca să mă salute sau să-mi cânte vreo melodie populară. m-ai atins pe frunte şi mi-ai dat strălucirea răsăritului, mi-ai cântat o partitură de pe pianul lui Dumnezeu, mi-ai luminat corpul cu Soarele căprui al irisului tău, zâmbetul tău l-ai decupat şi mi l-ai lipit de faţă. eram atunci o bucată de carne din carnea ta, de vreo 3 kilograme şi ceva, cu aţă roşie în jurul încheieturii şi cu cercei mai mari decât urechile. laptele tău se amesteca, într-o îmbrăţişare, cu lacrimile mele fierbinţi şi apoi mă trezeam îmbrăcată în rochiţe bleo cu buline, dormind pe o lebădă moale de plus. la grădiniţă, făceam poze cu garoafe roşii în mână, iar eu eram printre puţinii care ştiau să scrie, cuvântul 'mama' îl scriam cu litere mari şi îngroşate. acum am 18 ani şi probabil e ultima scrisoare de 8 martie pe care ţi-o scriu, asta în timp ce gust din plăcinta de mere ce-ţi poartă amprentele şi mirosul mâinilor calde. peste câteva luni, o să ne dăm doar buzz-uri pe mess, în loc de tachinări şi întâlniri la masa din bucătărie.
peste câteva luni, probabil o să-mi fie dor de tine, să mă întrebi dacă vreau ceva dulce sau dacă am suc, să mă duci cu maşina să ridic nişte fotografii de la ovidius doar pentru că mi-e lene, să te uiţi după mine de la geamul consiliului în fiecare zi, să mă duci la baluri şi la petreceri pe mine şi pe colege, să îmi cumperi sirop de pătlagină pentru că nu-mi place paxeladine, să-mi scrii cererile de absenţe cu motive inventate, să îmi faci din când în când surprize cu mărgele şi perechi de cercei, să ţipi la mine să iau scamele de pe jos sau să nu mai umblu desculţă, să ne uităm la televizor şi să spunem acelaşi lucru, în acelaşi timp.
nu are rost să îţi mulţumesc pentru lucruri mari, să-ţi fac declaraţii simandicoase şi artificiale, eu îţi mulţumesc pentru infinitatea de lucruri mici pe care mi le-ai dăruit, mi le dăruieşti şi ştiu că mi le vei dărui, lucruri mici care mi-au construit viaţa, ca un joc de lego, lucruri pentru care sunt sigură că voi fugi de multe ori de la bucureşti, poate doar că să te văd şi să ne pupăm, cum o facem doar la ocazii speciale.
şi încă ceva: îţi dedic melodia 'mulţumesc, iubită mamă', care, chiar dacă are versuri scrise de vadim, descrie mult mai frumos ceea ce poate eu nu am reuşit să-ţi spun niciodată.
Cu drag,
Ioana
Ioana
(8 martie 2009)
Inscription à :
Articles (Atom)