lundi 16 août 2010

radiografie cardiacă.

se spune că inima ta e
cât pumnul tău drept.
eu spun că în inimile noastre purtăm fiecare
câte o mare.
nu te-ai întrebat niciodată de ce
bătăile inimii seamănă, în aparate ciudate,
cu valurile mării?
mă întreb de ce nu pot
să fac radiografia inimii tale, cu ochii mei,
- dimineaţa, la prânz, noaptea -
aş clipi foarte, foarte des, dorindu-mi
să mi se lipească de iris. să rămână
acolo.
dimineaţa, din inimă ţi se scurg
stropi fierbinţi de cafea.
se nasc cearcăne sub ochii mei şi radiografia
se-neacă
în rouă
în iarba rece. o învelesc cu răsuflarea mea
şireată.
lumina de după-amiază croieşte
fâşii de dantelă între bătăile
ce-i păşesc sacadat.
aleargă în jurul retinei mele.
clipesc de două, trei ori
radiografia îmi iese din sânge
ca o fotografie polaroid, sufocată
între coapse fierbinţi.
se lasă un întuneric dogoritor
şi pereţii scrijeliţi cu artere şi vene
seamănă cu blocurile scorojite de pe
bulevarde pustii.
ne uităm unul la altul.
din inima ta curge toată marea
albastră
- ne e dor de mare -
şi plămânii îţi sunt pescăruşi rătăciţi.
am obosit clipind. radiografiile
dansează pe cere ca artificiile
ochii îţi strălucesc în presiunea nopţii şi
corpul îţi pluteşte printre cearşafurile verzi.
becul portocaliu sparge fereastră
şi-ţi devorează pielea,
ca moliile dintr-o pânză.
închid ochii. păstrez această ultimă
radiografie cardiacă
până la sfârşitul poveştii.
îmi întind două lacrimi spre inima ta,
o cuprind în cea mai albastră
îmbrăţişare.








**


pentru tine. de cand am asta pe suflet...

mardi 10 août 2010

home.




"It’s a funny thing about coming home. Looks the same, smells the same, feels the same. You realize what’s changed is you.”
(Benjamin Button)













vendredi 6 août 2010

iubesc luminile de august





stai goala in tabloul mintii mele
o adiere fura draperia

in parul tau infasurata
dormi
esti obosita
ca un inger singur
intre pamant si alt pamant



deosebit de frumoasa-i inca noaptea
cu mainile tale facuta
mainile tale

ce cale eu sa iau atunci


totuna sunt cu soarele
cu luna totuna
cu cerul si cu pamantul
totuna sunt cu lumea
cu moartea totuna
cu linistea si cuvantul


nu ne vom desparti niciodata
am ramas numai noi
sa tinem cerul deasupra

cant
si tu ma iei in brate
iar eu te-nvat indata pe de rost
e bine
ca intr-o veche melodie


cu o barca usoara-ai sa-ajungi
obosita in mintea mea
abia atunci ai sa vezi
ia-ti patinele
ai sa poti patina


o campie femeie
se-ntinde
cand vine dragostea


va fi tarziu cand ne vom aminti
plutirea
doar cerul va mai fi deasupra
dedesubt doar cer




aduna-ma cu tine
asa fac numerele
cand se indragostesc
aduna-ma cu tine
si atat

stai goala in tabloul mintii mele
o adiere fura draperia

in parul tau infasurata
dormi
esti obosita
ca un inger singur
intre pamant si alt pamant


(poezii de Dinu Olarasu, din volumul cumparat de pe faleza din vama..."Vama")



heavy in your arms...



I was a heavy heart to carry
My beloved was weighed down
My arms around his neck
My fingers laced a crown









My love has concrete feet, my love's an iron ball
Wrapped around your ankles, over the waterfall

I'm so heavy. Heavy. Heavy in your arms.



lundi 2 août 2010

cartile unesc oameni







nu am participat niciodata la "lecturi urbane", desi au fost mai multe editii de cand m-am mutat in Bucuresti. poate din lene, poate din faptul ca nu prea cunosteam lumea si locurile. aveam asa, o retinere interioara. dar, cand am primit pe Facebook invite-ul la "Lecturi Urbane la Piatra Neamt", m-am bucurat imediat si stiam siguuur ca voi participa.
in primul rand, am participat din curiozitate. deh, sa vad si eu cum sta treaba, care-i atmosfera. apoi, dintr-un soi de mandrie locala, am vrut sa contribui si eu cu prezenta mea insignifianta ca sa aratam tuturor ca si orasul nostru CITESTE! ca si noi avem oameni (de toate varstele, asa cum puteti vedea si in fotografiile de mai jos) care isi gasesc linistea - atat de dorita in vremurile astea gri - intre paginile sifonate si ingalbenite ale unei cartulii. si in al treilea rand, pentru ca mi-era efectiv dor sa citesc intr-un parc. iar in Piatra n-am mai citit de muuuult in parcul nostru drag. asa ca, m-am inarmat cu buna dispozitie si cu antologia mea, a "douamiismului poetic romanesc", procurata de la Targul National al Cartii de Poezie din Buc si am pornit spre parc, pe o calduraaaaa (la urmatoarea editie sa luam aminte, sa fie dupa ora 17, cand se racoreste!).
la turn, destul de putina lume, am reperat cateva chipuri cunoscute si de mult nevazute, am mai conversat, am mai recomandat cate-o carticica, iar apoi, nici nu mi-am dat seama cand, au inceput sa vina tineri, copii, oameni maturi, iar semnul de identificare, ca au venit la LU, era cartea! un altfel de pasaport spre o lume cu totul si cu totul deosebita!
am impartit carti trecatorilor, pe care i-am convins sa vina si sa citeasca macar o ora, cat are loc evenimentul, desi oamenii erau grabiti sau incercau sa se fereasca de caldura orasului. la ora 15, cand a inceput practic evenimentul, toata lumea citea... era o atmosfera absolut deosebita. chiar nu vezi asa ceva zi de zi... o mana de oameni (cica o suta, o suta si ceva) care sa formeze o comunitate, chiar daca nu ne cunosteam unii cu altii, o comunitate ca o armata, ca o miscare de rezistenta impotriva inculturii, impotriva materialismului si a prostului gust. da, cartile chiar unesc oameni!
cred ca biblioteca in aer liber de la Piatra Neamt a fost mult mai frumoasa ca altele si pentru ca locul ales e unul tare frumos, unul simbolic pentru orasel, pentru ca multi dintre noi ne-am petrecut copilaria sau adolescenta "pe la turn", pentru ca avem amintiri frumoase acolo. unele amintiri chiar legate de carti. poate ca oamenii din echipa LU venita tocmai de la Bucuresti (sau din alte locuri, nu stiu) n-au simtit ce am simtit noi, "localnicii", dar, din feedbackul pe care l-am citit, toata lumea a fost incantata de spatiul unde, timp de o ora -cel putin-, nu s-au auzit parca decat fosnetul de pagini intoarse ale cartilor. carti care-au format un fel de curcubeu, datorita copertilor colorate si atat, atat de diverse... (ca si oamenii, de altfel)
chiar a fost frumos. orasul nostru linistit. Turnul lui Stefan. jocul de lumini si umbre de pe platou. Biserica, pe unde s-au perindat vreo 10 perechi de nuntasi (unii au primit si carti :) ). oamenii zambitori, primitori, relaxati. cred ca asta e unul din cele mai mari merite ale unei carti; faptul ca reuseste sa transfigureze un om. sa-i descreteasca (sau, din contra) fruntea, sa-l faca sa rada in hohote sau sa i se umple ochii de lacrimi. sa-l calmeze sau sa-l intrige. sa-l inspire. sa-l fure, efectiv, din lumea palpabila. sa il faca sa se simta bine.
eu m-am simtit tare, tare bine la Lecturi Urbane Piatra Neamt, 31 iulie 2010. si m-am si oferit, alaturi de Oana, Adina si Luciana, sa punem umarul la organizarea editiei din septembrie. sper sa se adune atata lume incat sa nu se mai vada decat varful Turnului lui Stefan in fotografii. :))

multe felicitari echipei mari Lecturi Urbane, dar si celor doi omuleti ai chietrishicai, Anne-Marie si Toma, care n-au uitat de oraselul asta.







fotografii realizate de Catalin Georgescu