mardi 30 octobre 2007

Am invatat...

"Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te
iubeasca;
Tot ce poti face este sa fii o persoana iubita.
Restul… depinde de ceilalti.
Am invatat ca oricat mi-ar pasa mie,
Altora s-a putea sa nu le pese.
Am invatat ca dureaza ani sa castigi incredere
Si ca doar in cateva secunde poti sa o pierzi.
Am invatat ca nu conteaza CE ai in viata
Ci pe CINE ai.
Am invatat ca te descurci si ti-e de folos farmecul
cca 15 minute;
Dupa aceea, insa, ar fi bine sa stii ceva.
Am invatat ca nu trebuie sa te compari cu ceea
ce pot altii mai bine sa faca,
Ci cu ceea ce poti tu sa faci;
Am invatat ca nu conteaza ce li se intampla
oamenilor,
Ci conteaza ceea ce pot eu sa fac pentru a
rezolva;
Am invatat ca oricum ai taia,
Orice lucru are doua fete;
Am invatat ca trebuie sa te desparti de cei dragi
cu cuvinte calde;
S-ar putea sa fie ultima oara cand ii vezi;
Am invatat ca poti continua inca mult timp
Dupa ce ai spus ca nu mai poti;
Am invatat ca eroi sunt cei care fac ce trebuie, cand trebuie,
Indiferent de consecinte;
Am invatat ca sunt oameni care te iubesc,
Dar nu stiu s-o arate;
Am invatat ca atunci cand sunt suparat am
DREPTUL sa fiu suparat,
Dar nu am dreptul sa fiu si rau;
Am invatat ca prietenia adevarata continua sa
existe chiar si la distanta,
Iar asta e valabil si pentru iubirea adevarata.
Am invatat ca, daca cineva nu te iubeste cum ai
vrea tu,
Nu inseamna ca nu te iubeste din tot sufletul.
Am invatat ca, indiferent cat de bun iti este un
prieten,
Oricum te va rani din cand in cand,
Iar tu trebuie sa-l ierti pentru asta.
Am invatat ca nu este intotdeauna de ajuns sa fii
iertat de altii;
Cateodata trebuie sa inveti sa te ierti pe tine
insuti;
Am invatat ca, indifferent de cat de mult suferi,
Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta.
Am invatat ca trecutul si circumstantele ti-ar
putea influenta
personalitatea,
Dar ca TU esti responsabil pentru ceea ce devii;
Am invatat ca daca doi oameni se cearta, nu
Inseamna ca nu se iubesc
Si nici faptul ca nu se cearta nu dovedeste ca se
iubesc.
Am invatat ca uneori trebuie sa pui persoana pe
primul loc
Si nu faptele sale;
Am invatat ca doi oameni pot privi acelasi lucru
Si pot vedea ceva total diferit;
Am invatat ca, indiferent de consecinte,
Cei care sunt cinstiti cu ei insisi ajung mai
departe in viata;
Am invatat ca viata iti poate fi schimbata in
cateva ore
De catre oameni care nici nu te cunosc.
Am invatat ca si atunci cand crezi ca nu mai ai nimic de dat,
Cand te striga un prieten, vei gasi puterea de a-l
ajuta.
Am invatat ca scrisul, ca si vorbitul,
Poate linisti durerile sufletesti;
Am invatat ca oamenii la care tii cel mai mult
Iti sunt luati prea repede…
Am invatat ca este prea greu sa-ti dai seama
Unde sa tragi linie intre a fi amabil, a nu rani
oamenii si a-ti sustine parerile.
Am invatat sa iubesc
Ca sa pot sa fiu iubit."


[OCTAVIAN PALER]









lundi 29 octobre 2007

despre fericiri.

- Tu ce crezi: ce poate fi mai minunat pe lume? [...]
- Paradisul, de buna seama - a oftat ea.
- Asa e. Atunci gandeste-te, dar te implor, fara intortocheri imaginare.
- Intortochere a imginatiei esti chiar tu...
- ...imagineaza-ti: ai ajuns la fericirea suprema. Timpul nu exista- ca pentru pestii dintr-un acvariu. Fericirea eterna. I-ai cunoscut pe toti cei pe care voiai sa-i cunosti, ai avut viziunea lui Dumnezeu. Si totusi, este ceva pe care nu-l ai si nu-l vei putea avea: lucrurile. In locul acela, nu exista lucruri, nu pot sa existe, si cum sa traiesti fara ele? Ia gandeste-te putin: nu tu vioara, nu tu rochii frumoase, cum ai tu, nu vei putea lua nici cea mai mica fotografie de ansamblu din copilaria ta. Dar daca tocmai astea sunt lucrurile care imi sunt dragi? Ce trist as fi acolo! Doamne, ce tristete!"


"- Si nu ti s-a intamplat niciodata, chiar niciodata - intreba Vera, apasandu-si mana pe genunchiul lui -, sa simti ca lesini pe dinauntru pentru un lucru prostesc, roua, un rasarit de soare, gandul ca nici o moarte nu poate sa-ti ia ce e mai important? Ei? Gandeste-te.
- Nu.
- Nu-ti amintesti de nimic care sa te fi facut sa-ti pierzi cunostinta sau ratiunea?
- Nu.
- Si n-ai striga "Inca o clipa" daca te-ai afla sub spanzuratoare?
- Nu... Stii, nu m-as sinucide niciodata, dar daca cineva m-ar omori...
- Cu neputinta, nimeni nu te poate omori."


""In adancul adancului ei - si asta facea din cele doua sau trei minute (sau poate patru?) o clipa de fericire -, toata faptura ei, pe care somnul o odihnise si o destinsese, se intorcea deodata, calma si atenta, intr-o directie unde inainte parea sa nu se afle nimic: privea si vedea viata, curentul vietii, care o strabatea si pe ea, si, cu aceasta senzatie de bucurie sufocanta [...], nu mai facea decat una cu universul intreg, soarele care se inalta, tipetele pasarilor, tot ceea ce exista si va exista in vesnicie. In aceasta clipa aproape de nesuportat - era, fireste, doar o clipa, ea inventa minutele dupa aceea -, nu simtea cum se scurge timpul alaturi de ea, pentru ca ea era insusi timpul, si soarele, si pasarile, si universul. Din tot ce avea sa traiasca, maine, poimaine, nimic nu-i va veni din afara, totul se afla deja inauntrul ei. Iata, exista, traia si va continua sa traiasca si dupa, o existenta infinita."


"- Intelegi oare de ce se spune ca fericirea e ca aerul, ca nu o simti? - a intrebat Karelov, luand-o de brat.
- Nu, cred ca nu.
- Nici eu. Cred ca, daca s-ar intampla sa fiu fericit, as simti asta in fiecare clipa, as vrea sa simt. N-as accepta niciodata sa ma obisnuiesc cu fericirea."

"- N-o sa ne fie frica sus? - a intrebat ea cu un suras larg, care ii dadea in clipa aceea o infatisare materna.
- Nu stiu. Mie nu mi-e frica. Nu mi-e frica nici macar de tine - a raspuns Karelov, retinandu-se dinadins s-o priveasca.
- In ciuda gloantelor care nu ma ucid?
- Este tocmai motivul...
Cand a pus intrebarea, Vera nu era decat clocot, clocot de viata, de fericire, si ea stia ca el isi da seama. S-a apropiat incet de el, fata ii era aproape de a lui, fiecare din mainile lui forma o cortina de o parte si de alta, ai fi putut sa crezi ca e noapte, ca se afla in intuneric. L-a privit indelung in ochi. Ar fi vrut sa-i spuna ca, in ciuda acestui drumeag care serpuia in susul dealului, ocolul lumii se incheiase pentru ea, ca toata viata se crezuse fericita, fara sa fie deloc, ca voia sa fie neincetat si nesfarsit alaturi de el, si ca mainile acestea, care o mangaiau, sa-i inchida candva ochii. Voia sa-i spuna ca stia ca si el isi doreste acelasi lucru. Si mai dorea - si acest lucru o misca cel mai mult - sa-i spuna ca, in tren, avusese greturi si ca era insarcinata.
Dar nu i-a spus nimic: cand era atat de aproape de el, ramanea fara glas."



[Nina Berberova, Cartea fericirii]


photo by Jenni Tapanila



vendredi 26 octobre 2007

the autumn leaves...

i see your lips,
the summer kisses,

the sunburnt hands i used to hold;
but since you went away,
the days grow long
and
soon i'll hear old winter's song.

but i miss you most of all,

my darling,

when autumn leaves start to fall...










jeudi 25 octobre 2007

ocean.

this is wonderful

,really







diamonds and rust..

now I see you standing
with brown leaves falling around
and snow in your hair
now you're smiling out the window
of that crummy hotel
over Washington Square
our breath comes out white clouds
mingles and hangs in the air
speaking strictly for me
we both could have died then and there

now you're telling me you're not nostalgic
then give me another word for it
you who are so good with words

and at keeping things vague
because I need some of that vagueness now
it's all come back too clearly
yes, I loved you dearly
and if you're offering me diamonds and rust
I've already paid...





photo by Bogdan Zwir