



am fost si eu pe-acolo, "fata nasilor", am dansat, am admirat, m-am minunat de traditii [chiar imi era dor sa vad o nunta de la inceput pana la sfarsit, spre zori de zi]. nu e chiar usor sa stai in niste pantofi incomozi de la 12 pana la 20, si nici sa dansezi sarbe in rochita de matase, dar important e sa te afli printre oameni care se simt bine si care nu au uitat de unde au plecat, desi si-au trasat deja drumul pe meleaguri straine.
slujba de la biserica mi-a smuls o lacrima; poate din cauza ca, pentru mine, o nunta e ca si un botez, dar purificarea prin apa sfintita e inlocuita de legamantul de iubire concretizat in doua cerculete de aur.
"sa se pupe mirii, sa se pupe mirii!"
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire