peste o ora implinesc 19 ani. am mai spus-o si o sustin: e o varsta urata, un numar urat, in comparatie cu '18' - varsta maturizarii "complete" sau macar a definitivarii unei experiente: liceul. eu cu asta asociez varsta de 18 ani; s-a incheiat un capitol frumos din viata mea, dar sunt sigura ca va incepe unul si mai interesant: facultate, Bucuresti, camin, colegi, el, agitatie, oameni noi si (sper eu) frumosi, energie, lucruri si strazi noi de tinut minte, invatatul autobuzelor si al metroului... en fin, multa noutate; si e doar inceputul unui drum, un drum pavat cu pietre mari si dure. n-o sa mai pot canta "am doar 18 ani". dar nici ca astept momentul cand o sa implinesc 20 de ani... o, da, la cat urasc eu piesa aia super-expirata-si-ras-cantata de la voltaj!
am primit un frumos (si bine meritat) cadou de la ai mei, un laptop (da, da, nu va mirati), care o sa-mi aduca aminte de ei, de intrebarile interminabile ale tatei, de 'acasa', de catleusa mea (careia i-am scos un incisiv azi). nici nu va puteti imagina ce mult inseamna darul asta pentru mine, caci am fost de multe ori in pragul unor crize de nervi si de isterie din cauza vechiturii pe care o detin de vreo...10 ani? calculatorul la care am jucat volfield (nu stiu daca a auzit cineva), mario, prince of persia (!!!), tetris si alte chestii copilaroase si cu o grafica infioratoare, la care aveam timp limitat de jucat (caci tata avea prioritate. nu ca acum :) ). poate era mai bine asa.. am descoperit totul treptat si n-am avut cearcane movulii inca din clasa intai.
mi-am facut cont si pe facebook. am gasit acolo lume frumoasa, cu fotografii si mai frumoase... imi place sa descopar oamenii din spatele aparatelor de fotografiat, ma refer aici la artisti pe care ii admir de muuulta vreme.
ma enerveaza la culme reclama aia de la cancan... "restul...e can can!" si vocea aia infecta, de parca ar vorbi la un megafon comunist.
nu ma simt in largul meu cand refuz pe cineva amabil si zambitor. mai ales cand refuzul apare din cauza lipsei de timp. (la urma urmei, cine a inventat orele si secundele si ceasul?!)
nu va lasati inselati de tonul gri si plictisit si putin uracios al postului. nu sunt deloc trista sau nervoasa. am o stare ciudata, un melanj (ce cuvant) de fericire mare, mare si o nerabdare infinita... maine imi va sosi si cel mai frumos cadou, bucuresteanul meu cu parul scurt (mai nou). si un bilet de tren se alatura colectiei celor de '28 august' :)
(acum au mai ramas 9 minute si fac 19 ani... va dati seama de cand ma chinuiesc la scrierea asta?)
si mi-e dor de tine! da, mi-e foarte dor de tine! chiar daca te vad peste 16 ore... dar asta ma face sa zambesc.
poate ca o sa ajung si eu, peste vreo 30 de ani, sa nu-mi mai sarbatoresc ziua de nastere. dimpotriva, sa ajung sa plang si sa ma baricadez in casa. poate pentru ca o sa-mi dau seama ca timpul ce-l mai ai de trait s-a mai scurtat cu 365 de zile.
2 commentaires:
La Multi Ani!!
19 e o varsta frumoasa, fericita, care iti aminteste de tot ce-ai facut la 18 ani! (na!ca sa fii multumita:)) )
daca"el"este prin preajma,orice varsta este frumoasa....vei vedea!!!!
Enregistrer un commentaire