vendredi 29 mai 2009

chestionarul lui proust.

1. Principala mea trăsătură
Responsabilitatea. Uneori, devin paranoica din cauza asta. Imi place sa fiu punctuala, sa termin lucrurile la timp (poate chiar mai repede) si cat mai bine posibil. (aproape perfectionista)


2. Calitatea pe care doresc să o întîlnesc la un bărbat
Bunul simt. Sa fie bine crescut, sa ma respecte si sa fie tolerant.


3. Calitatea pe care o prefer la o femeie
Decenta. Sa nu iasa in evidenta prin vulgaritate, prost gust, stridenta.


4. Ce preţuiesc mai mult la prietenii mei
Receptivitatea. Sa imi ofere putin din timpul lor atunci cand am nevoie de ajutor, sa-mi fie sprijin moral, spiritual, material.


5. Principalul meu defect
Uneori, sunt prea incisiva si vorbesc in ironii si cu mult sarcasm; risc sa fiu prost inteleasa.


6. Îndeletnicirea mea preferată
Sa scriu, sa fotografiez, sa stau in aer liber si sa ma joc cu animalutele.


7. Fericirea pe care mi-o visez
Un serviciu stabil si care sa-mi aduca putina satisfactie, linistea unui camin, buna intelegere cu cei dragi, respectul celor din jur.


8. Care ar fi pentru mine cea mai mare nenorocire
Sa raman singura pe lume, sa ma pierd pana si pe mine insami.


9. Locul unde aş vrea să trăiesc
Intr-o casa mica, mica, albastra, in varful muntelui.


10. Culoarea mea preferată
(nonculoarea) Negru.


11. Floarea care-mi place
Zambilele. Si trandafirii. Si ghioceii. Si freziile.


12. Pasărea mea preferată
Vrabiutele alea mici si gri, pe care le vezi la tot pasul.


13. Prozatorii mei preferaţi
Mrcea Eliade, Eugen Ionescu, Mihail Sebastian, Liviu Rebreanu, Nicolae Manolescu, Milan Kundera.


14. Poeţii mei preferaţi
Ion Pillat, Ion Barbu, Nichita Stanescu, Nina Cassian, Emil Brumaru, Mircea Cartarescu, Charles Baudelaire..


15. Eroii mei preferaţi din literatură
Ilie Moromete, care imi inspira cele mai frumoase sentimente ale unui barbat.


16. Eroinele mele preferate din literatură
Maitreyi a lui Eliade si Diana, din Panza de paianjen, de Cella Serghi.


17. Compozitorii mei preferaţi
Liszt. Beethoven. Andries. Alifantis.


18. Pictorii mei preferaţi
Picasso, Frida Kahlo, Klimt, Salvador Dali.


19. Eroii mei preferaţi din viaţa reală
Bunicii. Toti medicii cardiologi si neurologi.


20. Ce urăsc cel mai mult
Ignoranta, tupeul, indiferenta.


21. Calitatea pe care aş vrea s-o am din naştere
Talent la pictura sau muzica.


22. Cum aş vrea să mor
La vreo 70 de ani, subit, sa fiu inca senina si lucida.


23. Greşelile ce-mi inspiră cea mai mare indulgenţă
Greselile copiilor, atunci cand rastoarna lucruri prin casa sau imi mazgalesc vreun caiet.


24. Deviza mea
Ce nu te omoara, te face mai puternic.



(preluat de la Simona Tache )

dimanche 24 mai 2009

Ana Maria.




"Copilaria este inima tuturor varstelor"



"Copilaria este inima tuturor varstelor"


(Lucian Blaga)


sa fii copil inseamna sa descoperi. intreaga varsta a copilariei se bazeaza pe procesul cautarii, al cautarii unei identitati, al cautarii adevarului si a linistii, al realizarii deosebirii dintre bine si rau, intre corect si incorect. mainile unui copil tind mereu sa atinga, cu un deget, infinitul, siguranta, fericirea. sufletul lui este ca un burete ce atrage cele mai ciudate si noi sentimente si trairi, ce se maturizeaza si se cristalizeaza in caracterul ce si-l formeaza, ce ii va influenta fiecare gest si fiecare actiune.
cand nu ai mai mult de sapte ani, ai impresia ca "vesnicia" s-a nascut nu la sat, cum scria Blaga, ci ca "vesnicia" se naste in fiecare zi, in tine, ca o porti cu tine si ca vei trai cel putin trei vieti, ca personajele din basme. perioada copilariei este asemenea unui arc, iar tu esti sageata din el, pregatita pentru a fi lansata. mainile care tin arcul si care iti controleaza zborul sunt fie ale lui Dumnezeu, fie ale parintilor, fauritorii destinului tau, cei care pun pietrele temeliei "persoanei" demne, responsabile, cu buletin, ce vei deveni peste cativa ani.
copilaria este lansarea in ceata si frigul adolescentei, in grijile si duritatea lumii adultilor, in linistea si seninatatea batranetii. inima care bate mai tare cu fiecare cazatura in genunchi, cu fiecare extemporal sau examen, inima care tresare la starea civila si care se va stinge intr-un corp batran si obosit, dar o inima ce poarta in ea glasul tau gingas de copil, visele si aminitirile de-o viata.









o zi misto.


sambata: la gratar cu inca 7 colegi. ca, deh, se termina liceul si noi n-am iesit inca la un gratar, o padure, o expeditie in afara orasului.
(multumim, horia, pentru locatia draguta, in care Soarele si-a facut de cap. rezultat: aproape toti ne-am ales cu insolatie.)

dintai au venit niste vacute fomiste si pline de lapte, de care ne-am speriat putin. dup-aia i-am dat o tigara si coniac ciobanului si ne-a scapat de priveliste..


...apoi am inceput maratonul meu de poze, care ii exaspereaza pe toti :)


...apoi era timpul sa trecem la treaba (unii), la arta culinara...pentru ca foamea urla deja in noi...


...dupa ce-am mancat, am ras (unii si-au descoperit noi stiluri de a rade), am ras, am ras (...dureri de burta...), am baut, am dansat, ne-am strambat, ne-am piscat....


...am organizat 'fara varf'-uri spontane, ce-au lasat dureri adanci de spate si oase...

...am jucat mima, "ratele si vanatorii", "matele-ncurcate", ne-am gandit vreo 5 minute cum sa facem o poza cu corpurile noastre in forma literei "F", dar am renuntat, am baut din greseala apa din bistrita si ne-am speriat ca ne-am contaminat, am dezbatut pe tema "unde-i soarele mai puternic: la mare/munte?", ne-am uns cu lotiune bronzanta mult prea tarziu, ca eram deja rosii ca racii (inca ma ustura pielea)..
dar bine ca am depasit ploaia de dimineata si am avut parte de vreme misto, de buna dispozitie si ca am fost impreuna, cel mai important lucru.

mercredi 20 mai 2009

toas as ruas do amor.


iubesc Portugalia, mai ales din punct de vedere lingvistic; mi se pare fascinanta, la fel ca si tara si frumusetea oamenilor, mi se par spontani, vulcanici si veseli (ca toti latinii, de altfel). stiu ca aveam vreo 4-5 ani cand ma inregistra un vecin spunand ca vreau sa merg in Portugalia, sa culeg portocale si sa port rochite colorate. ai mei avusesera chiar ocazia sa se mute definitiv acolo, probabil acum viata mea ar fi stat cu totul altfel. si as fi putut canta melodia de mai jos fara sa ma incurc in pronuntie. e o melodie faina, de vara, de relaxare si de dansat duminica dimineata, la cafea. desi e comerciala (deh, a participat la eurovision), mie imi place la nebunie si cred ca ritmul ma caracterizeaza in momentele cand sunt si eu vesela si energica, chiar ma regasesc in ce spune solista acolo. si ma simt pe plajaaa, la juma de metru de mare!




Beija o mar o vento e a lua,
Sou um sol em neve nua,
Em todas as ruas
Do amor
Serás meu e eu serei tua..


(Flor-de-lis, Todas as ruas do amor)