
Draga Romania,
In primul rand: "La multi ani!", ca-ti scriu de ziua ta. Vreau sa-ti multumesc pentru lucrurile faine pe care ni le daruiesti, dar sa iti spun si ca ma enervezi rau de tot, de multe ori... Dar nu tu, neaparat, ci bipezii care te conduc si locuiesc pe teritoriul tau, respirandu-ti aerul.
Cu toate astea, nu cred c-am spus vreodata ca mi-e rusine ca-s romanca sau ca mi-e rusine de cum arata tara mea. Sunt sigura ca sunt altele si mai rele, iar tu ai fost doar o nefericita a sortii (deh, turcii astia, au stat cam mult pe-aici).
Romania, iti multumesc pentru poetii tai, pentru poeziile tale, pentru actorii si filmele tale, pentru muzica minunata, pentru toate geniile din fizica/informatica/matematica, pe care ni le fura americanii sau francezii, pentru mancarea buna, pentru orasele tale mici si cochete, pentru peisajele minunate pe care le-am descoperit sau pe care-mi doresc sa le admir... Pentru ca sunt o multime, chiar daca nu prea avem drumuri ca s-ajungem la ele (da' mergem pe jos, nu-i bai).
Nu are rost sa-mi exprim frustrarile in legatura cu neajunsurile tale (ca sunt si din-astea muuulte), pentru ca e ziua ta, totusi, si imi doresc tot ce-i mai bine pentru tine si, implicit, pentru noi, copiii tai... Si sa stii ca eu nu vreau sa plec in alta tara; mi-am cam pierdut puterea argumentelor pro pentru a ramane aici, dar ma incurajez singura... Pentru ca aici e totul: familie, prieteni, oameni frumosi si amintiri. Enorm de multe amintiri. In, cu si despre Romania.
Inca o data, La multi ani frumosi si prosperi!!!
Cu drag,
Ioana (m-ai adoptat acum 20 de ani).
P.S: Am uitat sa-ti spun si ca azi, de ziua ta, eu n-am mancat fasole si carnati impartite de nu stiu care primarie de sector, ci am calatorit... tot prin Romania, cu Caile Ferate Romane. :)
Aucun commentaire:
Enregistrer un commentaire